Nu ezitati sa apelati cu incredere la site-ul Licitatii Juridice sau la partenerii nostri Casa de avocatura Coltuc, avocat@coltuc.ro, 0745150894.
Ce este moştenirea?
Moştenirea este transmitere patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moştenirea) către succesorii săi. Este de menţionat că moştenirea poate fi realizată prin două forme conform testamentului adică moştenire testamentară; sau în termenul legii - adică moştenire legală.
Cine poate fi succesor?
În cazul succesiunii testamentare succesori pot fi: persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi cele care au fost concepute în timpul vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi sau născut vii după decesul acestuia, indiferent de faptul dacă sunt sau nu copii lui, precum şi persoanele juridice care au capacitate juridică civilă la momentul decesul celui ce a lăsat moştenirea.
În cazul succesiunii legale succesori pot fi: persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi copii celui ce a lăsat moştenirea, precum şi copii celui ce a lăsat moştenirea concepuţi în timpul vieţii lui şi născuţi după decesul acestuia.
Cine nu poate fi succesor testamentar sau succesor legal?
Aceste categorii de persoane care nu pot fi succesori legea îi numeşte succesori nedemni.
Astfel nu poate fi succesor testamentar:
1.
persoana care a comis intenţionat o infracţiune sau o faptă amorală împotriva ultimei voinţe, exprimate în testament, a celui ce a lăsat moştenirea dacă aceste circumstanţe sunt constatate de instanţa de judecată.
2.
persoana care a pus intenţionat piedici în realizarea ultimei voinţe a celui ce a lăsat moştenirea şi a contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor acestora.
Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti care, la data deschiderii succesiunii, nu sunt restabiliţi în drepturi părinteşti şi nici părinţii (adoptivi) şi copii maturi (inclusiv cei adoptaţi) care s-au eschivat cu rea - credinţă de la executarea obligaţiei de întreţinere a celui ce a lăsat moştenirea dacă această circumstanţă este constatată de instanţa de judecată.
MOŞTENIREA TESTAMENTARĂ
Ce este un testament şi care sunt formele acestuia?
Testamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil şi personal prin care testatorul dispune cu titlu gratuit, pentru momentul încetării sale din viaţă, de toate bunurile sale sau de o parte din ele.
Este de menţionat că testamentul poate fi întocmit doar în una din următoarele forme:
1.
olograf - scris în întregime personal, datat şi semnat de testator;
2.
autentic - autentificat notarial, precum şi asimilat cu cel autentificat notarial;
3.
mistic - scris în întregime, datat şi semnat de testator, strâns şi sigilat şi apoi prezentat notarului, care aplica inscripţia de autentificare pe plic şi îl semnează împreună cu testatorul.
Din formele testamentului arătate mai sus vă sugerăm, în vederea prevenirii unor consecinţe negative să recurgeţi la forma arătată în punctul (b).
De asemenea aceiaşi valoare juridică ca şi testamentele autentice le au testamentele asimilate celor autentificate notarial. Sânt asimilate celor autentificate notarial testamentele autentificate de:
1.
medicul principal, şeful, adjuncţii lor în probleme medicale, medicul de serviciu al spitalului, al unei alte instituţii medicale, al sanatoriului, directorul sau medicul principal al azilului pentru invalizi şi bătrâni dacă testatorul se tratează sau locuieşte într-o astfel de instituţie; şeful expediţiilor de explorări, expediţiilor geografice şi a altor expediţii similare, dacă testatorul se află într-o astfel de expediţie;
2.
căpitanul navei sau aeronavei, dacă testatorul se află pe nava sau în aeronava;
3.
comandantul (şeful) unităţii, marii unităţi, institutului şi colegiului militar dacă la locul aflării lor nu există notar şi dacă testatorul este militar sau îndeplineşte serviciul în unitatea militară sau este persoană civilă sau membru al familiei acestuia;
4.
şeful instituţiei de privaţiune de libertate dacă testatorul se află în locuri de privaţiune de libertate.
Aici este de menţionat că în cazul întocmiri testamentului asimilat cu cel autentic , legea impune o condiţie, acest testament urmează a fi expediat cel târziu a doua zi după autentificare unuia dintre notarii de la locul instituţiei date.
În ce condiţii testamentul poate fi semnat de o alta persoană dacă testatorul din anumite motive nu îl poate semna?
Dacă testatorul, dintr-o anumita cauză, nu poate semna personal testamentul, la rugămintea şi în prezenţa lui, precum şi în prezenţa a cel puţin 2 martori şi a notarului, poate semna o altă persoană. În acest caz, trebuie indicată cauza care l-a împiedicat pe testator să semneze personal. Martorii de asemenea semnează în testament. Testamentul persoanei analfabete sau cu deficienţe fizice se întocmeşte în mod obligatoriu în prezenţa a 2 martori şi a unei persoane care poate comunica cu testatorul, confirmând prin semnătură manifestarea lui de voinţă.
Nu pot fi martori testamentari persoanele care nu au atins majoratul, cele lipsite de capacitate de exerciţiu, moştenitorii testamentari şi rudele lor pe linie ascendentă şi descendentă, surorile, fraţii, soţul (soţia) şi legatarul.
Care sunt garanţiile privind secretul testamentului?
Notarul, o altă persoană care autentifica testamentul, martorii, precum şi persoana care a semnat testamentul în locul testatorului, nu au dreptul, până la deschiderea succesiunii, să dea publicităţii date despre conţinutul testamentului, despre întocmirea, modificarea sau revocarea lui.
În ce condiţii poate fi modificat sau revocat testamentul?
Testatorul poate modifica sau revoca testamentul în orice moment:
1.
prin întocmirea unui nou testament, care revocă în mod direct, total sau parţial, testamentul anterior ce contravine noului testament;
2.
prin depunerea unei cereri la notar;
3.
prin distrugerea tuturor exemplarelor testamentului olograf.
Care sunt temeiurile în care testamentul este considerat fără putere legală?
Testamentul nu are putere legală:
1.
dacă unica persoană în a cărei favoare a fost întocmit decedează înaintea testatorului;
2.
în cazul în care unicul moştenitor nu acceptă moştenirea;
3.
dacă averea testată dispare în timpul vieţii testatorului sau este înstrăinată de acesta;
4.
în partea în care încalcă rezerva succesorală.
În ce condiţii testamentul este lovit de nulitate?
Testamentul este nul dacă sânt prezente condiţiile de nulitate a actelor juridice. Dispoziţiile testamentare care contravin legii sau intereselor publice, precum şi condiţiile care nu sânt clare sau contravin una alteia, sânt nule. Testamentul întocmit cu nerespectarea formei stabilite de lege este nul. Testamentul este declarat nul de către instanţa de judecată. Dacă dintre câteva dispoziţii testamentare una nu mai are putere legală sau este nulă, iar testatorul nu a lăsat alte dispoziţii, restul dispoziţiilor testamentului rămân în vigoare.
Poate fi contestată valabilitatea testamentului?
Valabilitatea testamentului poate fi contestată, în temeiul condiţiilor de nulitate a actelor juridice, de către moştenitorii legali şi de alte persoane interesate. Acţiunea privind declararea nulităţii testamentului poate fi intentată în termen de un an de la data deschiderii succesiunii. Acest termen nu se extinde asupra acţiunii proprietarului dacă testatorul a testat din greşeală o avere străină ca fiind a sa.
Ce se întâmplă cu patrimoniul defunctului dacă acesta în timpul vieţii sale nu a întocmit un testament privind transmiterea patrimoniului său unei alte persoane?
După cum a fost arătat mai sus legislaţia Republicii Moldova prevede două forme de succesiune: succesiunea testamentară şi succesiunea legală. Astfel, în cazul dacă defunctul nu a întocmit un testament privind soarta patrimoniului său, nu are loc succesiunea testamentară, iar persoanele ce au dreptul la moştenire, îşi realizează acest drept prin intermediul moştenirii legale.
MOŞTENIREA LEGALĂ
Ce este moştenirea legală?
Moştenirea legală, adică trecerea patrimoniului defunctului către persoanele menţionate î lege, se aplică în cazul în care:
1.
cel ce a lăsat moştenirea nu a lăsat nici un testament;
2.
a fost declarată nulitatea testamentului;
3.
succesorul testamentar este codecedat sau comorient cu testatorul;
4.
succesorul testamentar este nedemn.
Cine poate fi recunoscut în calitate de moştenitor legal?
În cazul succesiunii legale, moştenitori cu drept de cotă egală sunt:
1.
de clasa I- descendenţii (fiii şi fiicele celui ce a lăsat moştenirea, la fel şi cei născuţi vii după decesul lui , precum şi cei înfiaţi), soţul supravieţuitor şi ascendenţii privilegiilor (părinţii înfietori) celui ce a lăsat moştenirea;
2.
de clasa II- colaterală privilegiaţi (fraţi şi surorile) şi ascendenţii ordinari (bunicii, atât din partea tatălui, cât şi din partea mamei) ai celui ce a lăsat moştenirea;
3.
de clasa a III-a – colateralii ordinari ( unchii şi mătuşile) ai celui ce a lăsat moştenirea.
Ascendenţii ordinari culeg moştenirea în ordinea proximităţii (apropieri) gradului de rudenie cu cel ce a lăsat moştenirea, respectiv bunicii îi înlătură pe străbunici etc., indiferent de sex şi linie.
În cazul moştenirii descendenţilor şi colateralilor se aplică reprezentarea: descendenţilor –la infinit; a colateralilor - până la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv (colateralii privilegiaţi - nepoţii de la frate şi soră, strănepoţii de la frate şi soră; colateralii ordinari - verii primari).
Părinţii naturali ai celui adoptat şi celelalte rude ale lui de sânge pe linie ascendentă, precum şi surorile şi fraţii lui de sânge, nu moştenesc după moartea celui adoptat sau a descendenţilor lui.
În ce condiţii se realizează ordinea succesorală?
Moştenitorii de clasa posterioară sunt chemaţi la succesiune legală numai dacă lipsesc moştenitorii din clasele precedente sau dacă acestea nu acceptă ori refuză succesiunea. Ei sunt chemaţi la succesiune şi în cazul în care toţi moştenitorii de clasele precedente au fost decăzuţi din dreptul la succesiune. Astfel, mai întîi au dreptul la moştenire succesorii din clasa întîi, apoi cei din clasa a doua şi în sfîrşit cei din clasa a treia.
În ce condiţii poate avea loc privarea de dreptul la succesiune în cazul desfacerii căsătoriei?
Prin hotărârea judecătorească , un soţ poate fi privat de dreptul la succesiune legală dacă se confirmă că de facto căsătoria cu cel ce a lăsat moştenirea a încetat cu 3 ani înaintea de deschiderea succesiunii şi soţii au locuit separat.
Poate fi pierdut dreptul la succesiune în cazul declarări nulităţii căsătoriei?
Soţul supravieţuitor pierde dreptul la succesiune dacă au existat motive pentru declararea nulităţii căsătoriei şi testatorul a intentat în acest sens o acţiune în instanţă de judecată.
REZERVA SUCCESORALĂ
Persoana ce face parte din clasa I-a şi este inaptă pentru muncă, ce drepturi are în cazul dacă a fost întocmit un testament în care ea nu este recunoscută ca moştenitor?
În acest caz Codul civil instituie noţiunea de rezervă succesorală. Succesorii de clasa I inapţi pentru muncă au dreptul de a moşteni, independent de conţinutul testamentului, cel puţin o doime cota-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de succesiune legală.
Cum are loc determinarea mărimii rezervei succesorale?
Mărimea rezervei succesorale se determina în funcţie de întregul patrimoniu succesoral, inclusiv de averea atribuită pentru îndeplinirea legatului. La determinarea cotei din rezerva succesorală pentru fiecare moştenitor rezervatar, se iau în considerare toţi moştenitorii legali chemaţi la succesiune dacă nu ar fi existat testamentul. Moştenitorii testamentari nu se iau în considerare dacă ei nu sânt moştenitori legali.
Dacă testamentul nu se refera la întregul patrimoniu succesoral, rezerva succesorală se separa în primul rând din averea netestată (adică, care nu a fost inclusă în testament), iar în cazul insuficientei acesteia, rezerva se completează din averea testată. Dacă succesorului rezervatar i se testează avere în mărime mai mică de jumătate din cota pe care ar fi primit-o în caz de succesiune legală, el poate cere partea cu care cota primită conform testamentului este mai mică de jumătate din cota pe care ar fi primit-o în baza moştenirii legale.
ACCEPTAREA MOŞTENIRII ŞI ELIBERAREA CERTIFICATULUI DE SUCCESOR
În ce condiţii are loc acceptarea succesiunii?
Deoarece moştenirea presupune atît averea cît şi datoriile decedatului, ea nu trece automat la succesori. Succesorul primeşte moştenirea, doar după ce îşi exprimă dorinţa de a o accepta, atît în cazul moştenirii legale cît şi testamentare.
Succesiunea se consideră acceptată când moştenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral. Dacă succesorul a intrat în posesiunea unei părţi din patrimoniu, se consideră că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla şi din ce ar consta.
În ce termeni poate fi acceptată succesiunea?
Termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data deschiderii ei. Astfel, din ziua decesului, succesorul are la dispozie şase luni pentru a accepta sau nu succesiunea.
Dacă dreptul de a accepta succesiunea apare în cazul în care ceilalţi moştenitori nu o acceptă, ea trebuie acceptată în partea rămasă din termenul stabilit pentru acceptare. Dacă această parte este mai mică de 3 luni, ea se prelungeşte până la 3 luni.
În ce condiţii poate fi prelungit termenul de acceptare a succesiunii?
Termenul de 6 luni de zile arătat mai sus poate fi prelungit de către instanţa de judecată cu cel mult 6 luni. Cu acordul celorlalţi succesori care au acceptat succesiunea în termen, pot fi incluse în cercul moştenitorilor, fără a se adresa în instanţa de judecată, persoanele din clasa succesorală chemată la succesiune care au omis termenul menţionat.
În cazul dat succesorului i se acordă în natura partea ce i se cuvine din averea rămasă, iar în cazul imposibilităţii de a-i transmite în natură, echivalentul în bani al părţii ce i se cuvine din averea rămasă.
Ce se întâmplă în cazul dacă moştenitorul a decedat după deschiderea succesiuni şi până la acceptarea moştenirii?
Dacă moştenitorul a decedat după deschiderea succesiunii şi până la acceptarea moştenirii, dreptul de a primi cotă succesorală trece la moştenitorii săi (transmisia succesorală). Succesorii moştenitorului decedat trebuie să accepte moştenirea în partea rămasă din termenul stabilit pentru acceptare. Dacă acest termen este mai mic de 3 luni, el se prelungeşte până la 3 luni.
La expirarea termenului arătat mai sus, succesorii moştenitorului decedat pot fi recunoscuţi de instanţa de judecată că au acceptat succesiunea dacă instanţa va considera cauzele omiterii termenului întemeiate.
Dreptul moştenitorului de a primi o parte din moştenire în calitate de cotă din rezerva succesorală nu se transmite moştenitorilor lui.
Cum are loc renunţarea la succesiune?
Moştenitorul poate renunţa la succesiune în termen de 6 luni din data deschiderii succesiunii, chiar dacă a acceptat succesiunea prin intrare în posesiune.
Moştenitorul poate renunţa la moştenire în folosul altor moştenitori testamentari sau legali. Dacă renunţă la succesiune în folosul mai multor persoane, moştenitorul poate desemna cota fiecăreia din ele. în lipsa unei astfel de indicaţii, cota lui se împarte egal între succesorii în favoarea cărora a fost anunţată renunţarea la succesiune. Nu este admisă renunţarea la moştenire în folosul unei persoane private de dreptul la moştenire sau declarate moştenitor nedemn, inclusiv conform unei dispoziţii exprese din testament.
Dacă unicul moştenitor din clasa respectivă renunţă la succesiune, aceasta trece la moştenitorii din clasa următoare.
Cum are loc confirmarea dreptului la moştenire?
Persoanele recunoscute ca moştenitori pot cere notarului de la locul deschiderii succesiunii eliberarea certificatului de moştenitor.
Certificatul de moştenitor se eliberează după 6 luni din ziua deschiderii succesiunii, în orice timp. Certificatul de moştenitor se eliberează până la expirarea termenului de 6 luni dacă notarul dispune de suficiente dovezi că, în afară de persoanele care solicită eliberarea certificatului, nu există alţi moştenitori.
Dacă nu s-a făcut dovada existenţei unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesită operaţiuni de durată şi moştenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de moştenitor. În certificatul de calitate de moştenitor se menţionează că acesta nu are valoarea unui certificat de moştenitor şi că poate fi utilizat numai pentru dobândirea actelor necesare pentru a dovedi existenţa bunurilor ce compun patrimoniul succesoral, urmând ca certificatul de moştenitor să fie eliberat ulterior. Această calitate poate fi dovedită numai în cazul acceptării în termen a moştenirii, în caz contrar moştenitorul fiind străin de moştenire prin neacceptare
În ce condiţii are loc partajarea averii succesorale?
Partajul averii succesorale se face prin acordul moştenitorilor după primirea certificatului de moştenitor.
Testatorul poate stabili în testament modul de partajare a averii succesorale sau poate încredinţa unui executor testamentar partajul. Decizia executorului testamentar nu este obligatorie pentru moştenitori dacă este evident inechitabilă. In astfel de cazuri, partajul se face prin hotărâre judecătorească.
